Intrebari si raspunsuri

 

Condensul. Când şi unde apare? Cauze şi remedii.

Fenomenul condensului superficial se poate forma pe faţa exterioară (1), pe faţa interioară (4), sau pe feţele interne ale vitrajului (2), (3).
Condens pe faţa exterioară (1)
Fenomenul condensului pe faţa exterioară va apărea dacă temperatura de la nivelul acestei feţe este mult mai scăzută decât temperatura aerului exterior (punctul de rouă). Apare frecvent în dimineţile senine cu diferenţe mari de temperatură între noapte şi zi.
Condens pe faţa interioară (4)
Fenomenul condensului superficial care apare pe faţa interioară este legată de mai mulţi factori dupa cum urmează:
- vremea;
- temperatura aerului interior;
- umiditatea din clădire;
- debitul de ventilare;
- temperatura de suprafaţă a peretelui vitrat;
Limitarea condensului superficial pe faţa interioară constă în captarea vaporilor de apă la sursă (bucătărie, baie), iar încăperile trebuie încălzite şi mai ales bine aerisite.
Condens pe feţele interne (2), (3)
Formarea condensului pe feţele interne ale dublu vitrajului indică că volumul de aer sau gaz nu mai este etanş, soluţia finală fiind înlocuirea geamului izolant.
Condensul trecător
Condensul trecător este normal, în condiţiile în care se produce în perioade de mare umiditate, în spaţii în care se produce mare umiditate în timp scurt (baie), pe timp foarte friguros.
Întreţinerea curentă a geamurilor

Curăţarea geamurilor se face cu apă curată sau cu produse obişnuite nealcaline din comerţ, fără precauţii speciale.
Periodicitatea curăţării depinde de mediul exterior, în special de nivelul de poluare, în mod obişnuit curăţarea făcându-se de 2-4 ori anual.
Pot apărea spargeri spontane ale sticlei? Cauze? Remedii?

Datorită slabei conductivităţi termice a sticlei, încălzirea sau răcirea parţială a unui geam pot genera tensiuni în masa sticlei ce pot provoca spargerea sa, acest fenomen purtând numele de "şoc termic". Cel mai frecvent exemplu de risc de "şoc termic" se referă la marginile unui geam absorbant stratificat, supus unei puternice însoriri şi care se încălzesc mai încet decât suprafaţa.
Remediul este dat de tratamentele termice de securizare (călire) care permit sticlei să suporte diferenţe de 150-200 grade C.
Cum poate sticla să ajute la reducerea decolorării obiectelor din interior?

Alterarea culorilor obiectelor expuse radiaţiei solare este datorată în special radiaţiei ultraviolete şi într-o măsură mai mică luminii vizibile cu lungime de undă scurtă (violetă, albastră). Cel mai eficient mod de a bloca majoritatea radiaţiei ultraviolete este utilizarea sticlei laminate cu PVB din gama Stadip.
Cum poate sticla atenua zgomotul extern?

Zgomotul este o percepţie auditivă generată de vibraţii sau de undele care se propagă în aer, într-un lichid sau într-o materie solidă (peretele). Zgomotul se compune din diverse tonalităţi (frecvenţe). Urechea umană este sensibilă la frecvenţe cuprinse între 16 Hz şi 20.000 Hz.
Cea mai performantă combinaţie de sticle, în vederea atenuării acustice, include produsul Stadip Silance, respectiv sticla laminată cu PVB acustic, grosimile laminatului variind de la 44,2 la 10-10,4 funcţie de solicitarea tehnică.
Poate sticla asigura o rezistenţă la foc?

Materialul STICLĂ este necombustibil, iar geamurile Saint-Gobain Glass beneficiază de cele mai bune clasificări conform standardelor UE.
Clasificările sunt atribuite pe asocierea îndeplinirii următoarelor criterii: criteriul de rezistenţă sau de stabilitate (R), criteriul de etanşeitate la foc şi la gaze calde (E) şi criteriul de izolaţie termică în timpul incendiului (I). Din punct de vedere temporal sticlele rezistente la foc se încadrează în 30, 60 sau 90 minute, funcţie de solicitările tehnice.
Putem utiliza sticla la uşi, pereţi despărţitori vitraţi, mobilier, balcoane şi balustrade?

Da, cu condiţia obligatorie ca produsele din sticlă să corespundă cerinţelor de securitate, respectiv sticla stratificată (laminată) Stadip Protect sau sticla călită (securizată) SGG Securit.
Cunoaşteţi avantajele utilizării sticlei Low-E (Planitherm UltraN)?

Produsele de dublu sau triplu vitraj care încorporează sticla cu depunere Low-E prezintă o foarte bunătransmisie luminoasăpierderile energetice sunt reduse semnificativ iarna, iar confortul termic creşte considerabil. În plus, temperatura de suprafaţă a sticlei este mai ridicată, ceea ce reduce senzaţia de frig şi elimină riscurile de apariţie ale condensului.
Care este nivelul de protecţie termică solară al sticlei în timpul verii?

Pentru a fi eficientă vara, sticla de protectie solară trebuie să oprească între 60-85% din energia transportată de razele soarelui (factor solar cuprins între 0,40 şi 0,15).
Care este compoziţia chimică a sticlei de construcţii?

În compoziţia sticlei silico-calco-sodice utilizată în construcţia uşilor şi ferestrelor intră nisip(siliciu), sodă,calcaroxizi de aluminiu şi magneziu, precum şi alte tipuri de oxizi metalici care pot conferi sticlei o anumită culoare în masă.
Care este densitatea sticlei utilizate în construcţia ferestrelor?

Densitatea sticlei este de 2,5, adică o masă de 2,5 kg pe m2 per milimetru de grosime a acesteia. Masa volumică, exprimată în sistemul de unităţi legal, este de 2.500 kg/m3. Un m2 de sticlă de 0,4mm grosime are, deci, o masă de 10 kg.
Are sticla o rezistenţă ridicată la compresiune?

Absolut! Rezistenţa sticlei la compresiune este foarte mare: 1.000 N/mm2 sau 1.000 Mpa. Acest lucru înseamnă că pentru a sparge un cub de sticlă cu latura de 1 cm, sarcina necesară este de ordinul a 10 tone!
Sticla având caracteristici de control solar poate filtra atât lumina cât şi căldura?

Desigur! Funcţie de caracteristicile de culoare ale fiecărei sticle de control solar în parte, aceasta poate filtra atât transmisia luminoasă (TL) cât şi transmisia energetică (TE).
Care este compoziţia radiaţiei solare care trebuie filtrată de către sticla de control solar?

Radiaţia solară care ajunge la pământ este compusă din cca. 3% ultraviolete (UV), 55% infrarosii (IR) şi 42% lumină vizibilă.
Ce este factorul solar "g"?

Factorul solar g al unui geam este raportul dintre energia totală care intră în încăpere prin acest geam şi energia solară incidentă. Această energie totală este suma dintre energia solară care intră prin transmisie directă şi energia cedată prin geam mediului interior în urma încălzirii lui prin absorbţie energetică.